A doua zi de gradinita

M-am bucurat ca nu a plans in prima zi la gradinita. Dar acum ma intreb daca o sa planga a doua zi si o alta intrebare stresanta: ce sa ii pun la pachetel? Daca nu i-a placut ce i-am pus ieri? Cu toate ca am intrebat-o si a spus ca i-a placut. Dar deh! grijile de mama. Asa ca de dimineata ma trezesc cu jumatate de ora mai devreme sa facem pachetelul. Tai coaja la feliile de paine, le ung cu unt una si cu branza topita a doua, adaug cu grija 2 felii de cascaval si oftez, sper sa ii placa. Ii mai pun si 3 biscuiti, migdale si felioare de mere curatate de coaja si seminte si asezate frumos in folie. Asa! Sper sa mamance ceva, dar mai ales sper sa ii placa. Daca nu maine ii dau ciocolata! Eh! ar vrea ea, dar nu :P O trezesc usor. Asta nu imi place. Doarme ca un ingeras si nu ma satur sa imi privesc copilul meu dormind (care pentru mine e cel mai frumos si cucuiet din intreaga lume!). Incep sa merg mai apasat si sa fac asa usor zgomot ca sa ma auda. Ma aude si deschide si ochii sa ma vada: tipa sa o iau in brate. O iau cu mare drag in brate si mainile ei in jurul gatului meu imi umplu inima de iubire si putere. O intreb daca vrea sa mergem sa facem laptele si sa-l bem impreuna, adica eu sa stau langa ea. Zice asa incet cu degetelul in gura: "ihim". O iau si facem laptele, timp in care ea tot in bratele mele e strans lipita de mine. Mi se pare mica si firava. Uff! Si asa mica o mai dau si la gradinita. Scot un alt oftat lung si greu. Bem laptele impreuna si apoi ii spun sa mergem sa ne imbracam ca sa mergem la gradinita. Da sa mearga. Numai ca eu continui; "Si azi nu poate sa vina mami sa te ia de la gradinita, dar uite cand vine seara de la serviciu ne jucam mult impreuna." "Nu nu nu o aud cum spune cu un nod in gat. Vreau sa vina mami! nu mamaie! Maaaami!!!!". Ii spun ca o sa vedem, o sa incerc, dar nu promit ( si numai eu stiu cum nu am dormit toata noaptea gandindu-ma cum o sa impac azi si serviciul cu 2 sedinte importante si luatul de la gradinita la pranz). Ii spun sa mergem sa ne imbracam. Ii mai spun ca nu stiu daca o sa pot sa o iau eu de la gradinita. Ca in Canada o sa o duc si o sa o iau eu, dar aici o sa o ia mamaie. Spune ca ea vrea in Canada. Sta la imbracat ( schimba doar o data tricoul ales de mine cu unul rosu nou "ca mami"), dar acum vine greul: sa dau camasa jos de pe mine ca nu ii place si sa imi pun o bluza. Bun, mai am alte 2 camasi in fata. I le arat, Nu ii place nici una, sunt urate, zice. Ma duc sa aleg bluze. Vin cu una maro, nu. Vin cu una neagra, nu. Ma duc inapoi la sifonier si ma intorc tot cu cele doua si ii spun sa aleaga. Alege pe cea neagra. Uh! A mai trecut un prag. Ne incaltam si iesim pe usa. Ne urcam in masina. Si intreaba: "dar cu mine cine sta? stau singurica?". "Cum singura mami, sunt eu cu tine, doar ca sunt la volan, dar nu esti singurica in masina.". Pe drum ma intreaba: "Mami, de ce ma dai la copii?". Mi se rupe sufletul. Cum adica sa o dau? Mai bine mor!. Incerc sa ii explic ca nu o da mami, o lasa doar cu copiii sa se joace. Mergem la gradi si dau sa o schimb in papuceii de gradinita. Imi spune ca ii e frica de copii. Incerc sa ii spun ca nu are de ce si in acelasi timp vin 2 fetite la ea si pleaca putin cu ele. O fetita i-a dat un covrigel. E fericita. O intreb daca pot sa plec acum la sercviciu si imi spune "da, pa!". Ii fac si eu pa si ii spun ca vin sa o iau. (nu m-a tinut inima sa ii spun ca nu). Asa ca la pranz alearga, alearga, alearga. Am fugit pe jos constant 1,39 km (multumesc lui Stefan care mi-a spus de RunKeeper, asa ca la intoarcere am parcat in acelasi loc si am vazut ca am alergat 0,87 mile). Credeam ca nu mai am rezistenta, dar tot timpul imi ziceam ca o sa-mi trag sufletul in masina. Am facut 15 minute pana la gradi. Si cand am vazut-o fericita alergand spre mine intraga lume a ramas pe loc. M-a strans tare de tot in brate si ne-am pupat mult. O iubesc atat de mult! Acasa m-a intrebat: "Iti sunt draga, mami? ". I-am spus de multe ori ca da, ca e copilul meu minunat. Si asa, obosita am luat-o iar spre serviciu cu gandul la seara ca sa ne jucam impreuna....