Lilypie Fourth Birthday tickers

Lilypie Fourth Birthday tickers

17 aprilie 2012

Flori de primavara

Ariana isi contureaza in fiecare zi personalitatea.
Am spus ca de cand am luat-o pentru prima oara in brate mi-a aratat preferintele ei? La doua saptamani spunea clar ca nu ii place sa stea cu ochii in soare, astfel ca de fiecare data trebuia sa ma intorc pentru ca ochisorii ei sa fie la umbra. Ii placea sa stea in brate cu fata spre exterior si nu cu capul pe umerii mei. Ea nu a stat nici la o zi ca un bebelus, asa culcat decat daca dormea; trebuia ea mereu sa analizeze, sa vada, sa observe.
Si mai apoi aceasta atentie am observat-o in parc cand, la locul de joaca, jumatate din timp il petrece observand ce fac ceilalti copii si jumatate dandu-se in leagan, pe topogan...
E un copil foarte atent si la emotiile celorlalti. Mai ales pe mine ma citeste foarte usor si daca vin obosita de la serviciu ma intreaba imediat daca sunt suparata. Avem momente in care doar ne privim in ochi si atunci am impresia ca poate citi pana in strafundurile sufletului meu...
Cateva poze cu flori de primavara:





12 aprilie 2012

Iarba verde de primavara

Weekendul trecut am dat o tura la bunici. Ma incanta de fiecare data deschiderea Arianei catre natura. De cand a facut primii pasi, ea se ducea pe iarba. E o mare placere sa umble desculta pe iarba. Si recunosc ca si a mea. Mi-amintesc cu drag cum prima oara cand ajungeam la bunici in curte imi placea sa simt iarba. Daca mai si plouase si era vara era o adevarata placere!
Prea des uitam sa umblam desculti atunci cand avem ocazia. Si sa stam in ploaia calda de vara...











09 aprilie 2012

Anti-Bravo!

De curand am aflat cat de gresit este sa cresti copilul in sistemul de recompense si pedepse:
http://www.nou-nascuti.ro/psihologie/capcanele-recompenselor-si-a-pedepselor.html
http://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Psihologie/Copil-peste-7-ani/Pedeapsa-si-recompensa-articol-558.html
si multe alte articole. Dar eu va recomand sa incercati fara si o sa observati schimbarea.
Asa ca prin atitudinea mea schimbata in ultimele doua luni, am avut placuta surpriza (si recunosc ca sunt foarte mandra de fetitza mea) sa aud ca i-a spus bunicii sa nu-i mai spuna Bravo! si ca Bravo! se zice doar la spectacol. Sic!

PS: Tin sa fac o precizare. In loc de Bravo! si laudele excesive am inceput sa folosesc lauda constructiva.
Lauda constructiva este cea care se bazeaza pe un lucru concret ("Imi place cum ai insistat sa gasesti piesa corecta din puzzle") si nu pe o caracteristica generala ("Bravo! Esti foarte harnic!").Trebuie sa ii laudam pe cei mici oferindu-le prin asta acel lucru specific care i-a ajutat sa reuseasca si asupra caruia ei detin controlul.

03 aprilie 2012

Mergem pe bicicleta

Asta vara i-am luat bicicleta cu roti ajutatoare. Chiar daca mai aveam tricicleta, care poate fi folosita pana la cinci ani, ne-a atras bicicleta si am cumparat-o. Toata iarna a stat la noi in camera si Ariana se urca zilnic pe ea, uneori era impinsa pe hol de tati. Acum trei saptamani am fost la Brasov si impinsul la pedale era foarte razlet si fiind foarte ambitioasa, neplacandu-i cand nu ii iese ceva perfect din prima, renunta destul de repede. Astfel ca tati, ajutat mult si de Adi, a carat bicicleta prin centrul Brasovului.
Dar de o saptamana e altceva. Fetita noastra creste mare si merge singura pe bicicleta, coteste stanga, dreapta bine si se bucura si ea ca poate sa mearga singura. E foarte fericita.
Asa ca la 2 ani si 10 luni ne laudam ca mergem singurica pe bicicleta cu roti ajutatoare.
Cateva poze de la Brasov cand mai mult cochetam cu ideea de a merge pe bicicleta:


02 aprilie 2012

Cursuri de parenting

Cred ca a venit timpul sa spun si despre doua cursuri care m-au imbogatit pe mine ca mama si care m-au facut sa fiu mai aproape de minunea mea asa cum are ea nevoie de mine, ci nu cum m-as gandi eu ca i-ar fi ei mai bine.
Primul curs e tinut de un om exceptional si o mamica dedicata pentru fetitele ei, Miruna Patrascu: Trainingul Parintilor Eficace. Aici am aflat cum sa-mi construiesc o relatie frumoasa pe termen lung cu minunea mea si cum sa o descopar pe Ariana asa cum e ea cu dorintele, supararile si calitatile ei, mai presus de dorintele mele. Cele noua sesiuni au fost timpul pe care eu mi l-am acordat mie si m-a bucurat mult fiecare reintalnire cu alti parinti deschisi si dornici sa se dezvolte pentru a le fi mai bine si lor si copiilor lor. E minunat sa vezi cum de-a lungul cursului fetele oamenilor se descretesc si sunt mai zambitori si mai multumiti de frumoasa relatie pe care o construiesc impreuna cu copiii lor si, mai ales, mult mai increzatori in propriile forte si ca vor stii sa gestioneze conflictele inevitabile care vor aparea pe viitor. Sunt mult mai deschisi sa-l asculte cu adevarat pe celalalt. E uimitor cum pana la sfarsitul cusului lista de valori se limiteaza la cele mai importante si asftel ajungem sa fim mai toleranti cu ceilalti, dar care - in fond- inseamana mai toleranti cu noi insisi, un mic pas spre a fi mai fericiti in fiecare zi. Cursul m-a invatat ca e foarte important sa fim mereu sinceri si centrati pe noi atunci cand comunicam un mesaj. Nimeni altcineva nu vede lucrurile cum le vedem noi si nu vrea exact aceleasi lucruri ca noi si in aceeasi forma. Si e important sa ne ascultam si pe noi, nevoile noastre, astfel incat sa nu acumulam frustrari, nemultumiri si stravechile "sacrificii de parinte".
E mult de spus...de aceea va recomand mai bine sa va "rupeti" din timpul vostru 3 ore pe saptamana, timp de 9 saptamani, un mic efort care se va dovedi atat de util pe viitor!
Cel de-al doilea curs mi-a oferit posibilitatea sa descopar un suflet mare, o mamica jucausa cu cei trei copii ai ei si nu numai. De la primul curs m-a impresionat muntele de energie gata mereu sa se arunce in joaca cu copiii cu toata atentia concentrata pe ceea ce face. Este vorba de Otilia Mantelers. Va doresc sa aveti posibilitatea sa o intalniti, pentru ca nimic din ce as putea scrie eu aici nu ar putea sa descrie aceasta minunata persoana, care impresioneaza cu postura sa de la prima intalnire. Ai putea sa te simti mic cand o vezi, dar cu naturaletea si cu sinceritatea cu care se uita in ochii tai atunci cand spui ceva, orice asftel de gand se spulbera. Cursul Joc si Emotii descris pe scurt aici scoate in primul rand in fata faptul ca toate emotiile sunt bune! Si ca e bine sa acceptam la copiii nostrii si tristetea si plansul la fel cum ne place atunci cand rad si sunt cei mai scumpi copilasi din lume. Si ne mai invata ceva foarte important: putem sa ii ajutam pe copiii nostrii sa-si depaseasca fricile, timiditatea, furia, frustrarile, supararile. E uimitor schimbarea pe care o au copiii atunci cand vad ca sunt in siguranta si e in regula sa-si arate plansul, supararea, frica, si - si mai mult- sunt ajutati sa le depaseasca. Sunt iubiti si acceptati asa cum sunt!
Cursul se desfasoara pe parcursul a patru sedinte de cate 3 ore si ce e foarte dragut: are 50% reducere pentru al doilea parinte :).
Va doresc sa va gasiti in fiecare zi inspiratia de a fi langa copilasii vostrii asa cum au ei nevoie si de a va imbogati in fiecare zi exact cu cat aveti nevoie pentru a fi parintii care doriti sa fiti!