Revenim in Vama dupa 2 ani.
Spre deosebire de acum doi ani, cand mancam nisip si eram toata numai nisip, acum am facut mari progrese in a simti valurile, in a inota foarte bine cu aripioarele si in a alerga pe nisipul cald.
Dorinta cea mai mare: sa ajungem la geamandura, pentru ca suntem mare: "Mami, am mancat clatita si acum sunt mare. Pot sa merg la geamandura." :)). Asa ca i-am facut pofta copilului si am ajuns la geamandura. A fost incantata! Dupa trei zile pline de jucat in apa:
Mi-a placut ca a mancat bine ( vesnica grija a mamelor :D) si a fost o incantare sa merg cu un copilas scump de 3 ani la mare. A vrut numai in apa ( semn ca seamana bine cu mami, ba chiar as spune ca o depaseste) si a invatat repede programul, astfel incat o luam usor de la mare in jur de 11 pentru ca stia ca ne intoarcem. Mai greu a fost in ultima dimineata la mare cand a trebuit sa-i spun ca ne intoarcem la Bucuresti. Nu vrea deloc si insista ca schimbam doar camera (adica hotelul). Ca o mica paranteza, de vreo 2 ani, ea spune la hotel "camera", "mergem in camera" si doarme foarte bine oriunde mergem impreuna, pentru ca mami si tati sunt langa ea.
Revenind la apa, a inceput sa faca singura scufundari (baga capul cu totul in apa) si se invarte ca un delfin. Spre amuzamentul tuturor, striga "Help" pentru a veni aproape de ea. Ii place sa o ridici din apa si apoi sa o scufunzi :)
Super! Recunosc ca nu aveam nici un argument absolut la intrebarea ei sincera: De ce trebuie sa ne intoarcem in Bucuresti? As fi stat acolo saptamani si nu cred ca m-as fi plictisit...
Cateva poze; nu prea multe pentru ca majoritatea timpului am fost in apa :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu